Leads and business opportunities in Romania November 2014 - become a member of the chamber and receive them every month and create the possibility to ask for contact data in order to accelerate your business. Download the leads in the attached pdf file please.
http://www.investromania.be/nl/leads-and-business-opportunities-romania-november-2014
Posts tonen met het label subventions agriculture romania. Alle posts tonen
Posts tonen met het label subventions agriculture romania. Alle posts tonen
donderdag 20 november 2014
New president in Romania November 2014
A presidential election took place in Romania in 2014, and was held in two rounds, on November 2 and 16. In the first round, out of a record number of fourteen runners the top two candidates qualified in a run-off. Victor Ponta, acting Prime Minister and leader of the Social Democratic Party won around 40% of the vote, and Klaus Iohannis, mayor of Sibiu and leader of Christian Liberal Alliance, won around 30%. Following massive protests on how Ponta's government organized the elections in the diaspora, Klaus Iohannis staged a surprising come-back and won the run-off with 54.5%, or more than a million votes over his contender.
Ponta, acting as Prime Minister of Romania since May 2012, ran his campaign on promoting a national reconciliation message of a "great union" between all Romanians,defending his governance as balanced, with both left-wing and progressive measures, and promising to end the "era" established by the previous president, Traian Băsescu. However, his government faced some indirect international criticism, with U.S. Assistant Secretary of State Victoria Nuland criticizing in October 2014 what she called the "cancer of democratic regression and corruption" in several Central and Southeastern European nations and with politicians who "protect the corrupt office holders from prosecution and bypass parliament as often as it suits them". Iohannis, belonging to the country's German minority (as a Transylvanian Saxon), focused his campaign on the independence of the justice system and a pro-Western orientation, and promised to promote "Romania of thoroughness" and a "Romania of things well done," while blaming the country's economic and political problems on the regional governance of the Social Democratic Party, the so-called "barons".
The electoral campaign ran between October 3 and November 1 and was overshadowed by several corruption scandals (Microsoftgate, EADS, illegal retrocessions) involving key figures of PSD, but also the candidate Elena Udrea. Outgoing President Traian Băsescuaccused Victor Ponta of being an undercover spy, incompatible under the Romanian legislation with a public position, while Klaus Iohannis faced accusations of incompatibility filed by the National Integrity Agency after September 2013. Following very long voting times and large numbers of people who couldn't vote before the closing of polls in diaspora, large protests were staged in multiple cities across Romania and at Romanian embassies before the second round. This was regarded as both incapacity and unwillingness of Ponta's government to organize fair elections, and led to a surprisingly large turnout of over 64% (largest since 1996), and a surprise win for Iohannis in the second round.
Source: wikipedia
dinsdag 23 september 2014
Agricultural Land Romania - Landbouwgronden Roemenie
nr
|
name of project
|
county
|
details
|
923 – A41
|
923 Timis province 601 hectares
agricultural soil project A41 |
Timis
|
Lot size: 601ha owned
Type of surface: agriculture soil Soil quality: cernoziom, black and brown soils Soil type: Class 1-II |
924 – A42
|
924 Timis province 500 hectares
agricultural soil project 42 |
Timis
|
Lot size: 500ha owned
Type of surface: agriculture soil Soil quality: cernoziom, black and brown soils Soil type: Class 1-II |
925 - A43
|
925 Timis province 750 hectares
agricultural soil project A43 |
Timis
|
Lot size: 750 ha
Type of surface: agriculture soil Soil quality: cernoziom, black and brown soils Soil type: Class 1, 80-90 point class
German standard
|
926 – A44
|
926 Dolj province 800 hectares
agricultural soil project A44 |
Dolj
|
Lot size: 800ha
Type of surface: agriculture soil Soil quality: cernoziom, black and brown soils Soil type: Class 1I, 80-90 point class
German standard
|
927 – A45
|
927 Ialomita province 112 hectares
agricultural soil project 45 |
Ialomita
|
Lot size: 112ha
Type of surface: agriculture soil Soil quality: cernoziom, black and brown soils Soil type: Class II, 80-90 point class
German standard
|
928 - A46
|
928 Timis province 60 hectares owned and 30 hectares leased for 49 yeards agricultural soil project A46
|
Timis
|
Lot size: 90 ha: 60 ha owned and 30ha leased for 49 years
Type of surface: agriculture soil and construction land Soil quality: cernoziom, black and brown soils Soil type: Class 1, 80-90 point class
German standard
|
donderdag 12 december 2013
Organic agriculture in Romania to benefit from over 200 million euros EU funds in next years
Agerpres - ROMANIAN ECONOMIC HIGHLIGHTS, November 4 -
10, 2013, No. 45
10, 2013, No. 45
Organic agriculture in the next seven years will benefit by over 200 million euros from European funds and the Government considers adopting some fiscal measures meant to stimulate this sector, Minister of Agriculture and Rural Development Daniel Constantin told Agerpres on November 7. “Organic agriculture has developed very much and much produce of this sector was exported. I think we can create a country brand by promoting bio produce and we can also certify the quality of the other Romanian produce. The allocation for organic agriculture in the new PNDR [national programme for rural development] is 200 million euros, compared to the current programme where the sums of money were much lower. I am sure that in the time to come the support for organic agriculture will not stop here and the Government will also take fiscal measures meant to stimulate organic agriculture,” said Constantin. Premier Victor Ponta said on November 6, at the beginning of the Government meeting, that he considered cutting VAT in 2014 for other categories of products, such as the bio ones. The Bio-Romania Association has recently requested the Romanian authorities to remove VAT for basic foods which are bio certified, such as meat, milk, eggs, bread, vegetables and fruit. The State Budget would not be affected as no tax evasion is possible in the organic agriculture system and the produce can have prices almost similar to the ones coming from conventional agriculture by means of a correct processing and distribution in the shops of Romania.
Romania has a huge potential in organic agriculture, with an area of 450,000 hectares certified for production and another 250,000 hectares with meadows and a number of 26,000 registered operators at the end of 2012. Romania exports 80 percent of its production, especially raw materials and very little processed produce.
dinsdag 10 september 2013
Over 5.15 billion euros enter national economy from European funds for rural development
Romania has attracted almost 59 percent from the assigned European funds for rural development, the money actually paid to Romanian beneficiaries until early August exceeding 5.15 billion euros, general manager of the Agency for Payments for Rural Development and Fisheries (APDRP) George Turtoi told Agerpres in an interview. "I can say that, for rural development, we have reached an effective absorption rate of nearly 59 percent, money reimbursed to Romania by the European Commission (EC). In terms of the amount actually paid and entered in the national economy we speak of 5.15 billion euros in early August. However, the system is somewhat hindered because of the recent norms of the Ministry of Finance, by which we can not make two payments per month, but one only, following the introduction of legal deadlines for the account opening, and then we cannot fit in with two applications per month", stressed the APDRP head. Turtoi is optimistic in respects of the target of 1.4 billion euros attracted in 2013, even though the main problems do not come from the structure or the system, but from the financial crisis. "The biggest problem is that there is no differentiation between loans for agriculture and loans for other fields, such as those in real estate.
The guarantees are often the same. In all other EU countries there are specialized banks for agriculture, because there are other risks, other prognosis. It is something different from an investment in real estate. I saw a couple of banks here, which came up with some special packages on agriculture, but when talking with the beneficiaries I found out that the collateral required for obtaining a loan is about the same", Turtoi added. As concerns the adjustments applied to Romania for the 5 billion euros attracted from European funds, the APDRP head said that Romania is among the countries with the smallest corrections, the amount going to be deducted from the subsequent amounts to be paid. "The Commission focuses on high values, where there are also the biggest financial risks. (...) I might say that we are among those in the lead, by comparison to other countries in the EU, meaning that we do not have large sums under corrections, as a ratio of the amounts paid, and this was surprising for the Commission, as well", added the general manager of APDRP. Since the start of the National Program for Rural Development - PNDR, in 2008, APDRP managed 142,008 funding applications, worth more than 17.97 billion euros. By early August a number of 88,420 projects were selected to receive non-reimbursable funding, in value of over 6.19 billion euros.
zondag 4 maart 2012
Bio landbouw in Roemenie een opportuniteit
Gelegen aan de Zwarte Zee en met ruim 22 miljoen inwoners en bijna 8 keer zo groot als Belgie en 6 keerNederland is Roemenië vanouds een belangrijke landbouwproducent. Een kleine 15 miljoen hectare is in principe geschikt voor de landbouw. Sinds het verdwijnen van Ceausescu wordt verwoed gepoogd de agrarische sector ingrijpend te hervormen.
Dit heeft ertoe geleid dat inmiddels ongeveer 85% van de landbouwgrond in private handen is. Vrijwel alle grond van de voormalige coöperaties is teruggeven aan de voormalige eigenaren: meer dan 5 miljoen Roemenen. De republiek Roemenië ligt in het zuidoosten van Europa aan de Zwarte Zee. In het zuiden vormt de Donau de grens met Joegoslavië en Bulgarije. De Donau is , na de Wolga , de langste rivier van Europa. In het noorden grenst Roemenië aan de Sovjet-Unie, in het westen aan Hongarije. Roemenië bestaat uit een zestal grote landstreken. In het zuiden van het land ligt in het stroomgebied van de Donau het laag gelegen grote landstreek Walachije. De Donau heeft vele zijrivieren. De bodem is daar erg vruchtbaar. In deze streek is veel akkerbouw. De belangrijkste producten zijn maïs en tarwe.
Meer bepaald Dolj was vroeger een to provincie v.w.b. graanteelt en groenteteelt (bron instituut statistiek - studie PBS Worldwide bvba). Als men gaat investeren in Roemenie dan moet men deze streek zeker bekijken. Investeringen in landbouw en landbouwgronden in Roemenie lonen zeker de moeite.
De biologische landbouw in Roemenië staat aan het begin van haar ontwikkeling. In april 2000 heeft de Roemeense overheid biologische landbouw door middel van wetgeving geïnstitutionaliseerd, maar er bestaat nog geen officieel erkende controle-organisatie voor biologische producten. De controles worden nu nog uitgevoerd door internationaal erkende organisaties uit West-Europa. Op dit moment zijn er naar schatting enkele tientallen biologisch werkende akkerbouw- en groenteteeltbedrijven. De grotere akkerbouwbedrijven hiervan beslaan gemiddeld wel 500 hectare. De drijfveer om biologisch te gaan werken komt deels voort uit het bewustzijn dat niet dezelfde negatieve ffecten van te intensieve landbouw, zoals in West Europa, herhaald moeten worden. Echter, ook uit het ontbreken van koopkracht van de boeren is een stimulans. Het ontbreekt hen eenvoudig aan de middelen die nodig zijn voor het gebruik van dure kunstmest en bestrijdingsmiddelen. Een derde motief om biologisch te gaan werken is de exportmarkt. Het gemiddelde maandloon in Roemenië bedraagt 200 dollar. Dit maakt dat de kostprijs van landbouwproducten veel lager is dan in West-Europa. Het land beschikt bovendien over zeehavens, waardoor landbouwproducten goedkoop via coasters naar West Europa getransporteerd kunnen worden, of, via de Donau en andere rivieren, met binnenvaartschepen tot in Rotterdam of Antwerpen.
Dikwijls wordt verondersteld dat de controle op biologische producten uit het voormalige Oostblok te wensen over laat, maar in de praktijk gelden echter dezelfde voorwaarden als voor bedrijven in de EU. Dit betekent twee keer per jaar een inspectie op het Roemeense bedrijf door een internationaal werkende controleur.
Een randbemerking
Vooral de recente voedselcrisis heeft de toegenomen belangstelling voor het beleggen in landbouwgrond aangewakkerd. De voedselprijzen op de wereldmarkt zijn vanaf begin 2007 flink gestegen, soms met tientallen procenten. Met name rijst, maïs en graan zijn scherp in prijs gestegen. Er worden verschillende oorzaken genoemd voor het ontstaan van de voedselcrisis, zoals de gestegen vraag naar voedsel uit opkomende economieën als China en India, de gestegen prijs van brandstof en kunstmest en tegenvallende oogsten als gevolg van de klimaatverandering. Ook het gebruik van biobrandstof wordt genoemd. Landbouwgrond wordt namelijk ook ingezet bij de vervaardiging van biobrandstof. Daarnaast hebben zwaar gesubsidieerde voedselproducten uit westerse landen de ontwikkelingslanden overspoeld en de lokale voedselproductie ondermijnd. De hoeveelheid grond is nu eenmaal beperkt. Met name de hoeveelheid vruchtbare landbouwgrond in een gunstig klimaat is schaars. Door de groei van de wereldbevolking en de welvaart en door een grotere vraag naar bio-energie zal de vraag naar landbouwgrond alleen maar gaan toenemen. Twee vliegen in klap als U landbouw gaat bedrijven in Roemenië
Dit heeft ertoe geleid dat inmiddels ongeveer 85% van de landbouwgrond in private handen is. Vrijwel alle grond van de voormalige coöperaties is teruggeven aan de voormalige eigenaren: meer dan 5 miljoen Roemenen. De republiek Roemenië ligt in het zuidoosten van Europa aan de Zwarte Zee. In het zuiden vormt de Donau de grens met Joegoslavië en Bulgarije. De Donau is , na de Wolga , de langste rivier van Europa. In het noorden grenst Roemenië aan de Sovjet-Unie, in het westen aan Hongarije. Roemenië bestaat uit een zestal grote landstreken. In het zuiden van het land ligt in het stroomgebied van de Donau het laag gelegen grote landstreek Walachije. De Donau heeft vele zijrivieren. De bodem is daar erg vruchtbaar. In deze streek is veel akkerbouw. De belangrijkste producten zijn maïs en tarwe.
Meer bepaald Dolj was vroeger een to provincie v.w.b. graanteelt en groenteteelt (bron instituut statistiek - studie PBS Worldwide bvba). Als men gaat investeren in Roemenie dan moet men deze streek zeker bekijken. Investeringen in landbouw en landbouwgronden in Roemenie lonen zeker de moeite.
De biologische landbouw in Roemenië staat aan het begin van haar ontwikkeling. In april 2000 heeft de Roemeense overheid biologische landbouw door middel van wetgeving geïnstitutionaliseerd, maar er bestaat nog geen officieel erkende controle-organisatie voor biologische producten. De controles worden nu nog uitgevoerd door internationaal erkende organisaties uit West-Europa. Op dit moment zijn er naar schatting enkele tientallen biologisch werkende akkerbouw- en groenteteeltbedrijven. De grotere akkerbouwbedrijven hiervan beslaan gemiddeld wel 500 hectare. De drijfveer om biologisch te gaan werken komt deels voort uit het bewustzijn dat niet dezelfde negatieve ffecten van te intensieve landbouw, zoals in West Europa, herhaald moeten worden. Echter, ook uit het ontbreken van koopkracht van de boeren is een stimulans. Het ontbreekt hen eenvoudig aan de middelen die nodig zijn voor het gebruik van dure kunstmest en bestrijdingsmiddelen. Een derde motief om biologisch te gaan werken is de exportmarkt. Het gemiddelde maandloon in Roemenië bedraagt 200 dollar. Dit maakt dat de kostprijs van landbouwproducten veel lager is dan in West-Europa. Het land beschikt bovendien over zeehavens, waardoor landbouwproducten goedkoop via coasters naar West Europa getransporteerd kunnen worden, of, via de Donau en andere rivieren, met binnenvaartschepen tot in Rotterdam of Antwerpen.
Dikwijls wordt verondersteld dat de controle op biologische producten uit het voormalige Oostblok te wensen over laat, maar in de praktijk gelden echter dezelfde voorwaarden als voor bedrijven in de EU. Dit betekent twee keer per jaar een inspectie op het Roemeense bedrijf door een internationaal werkende controleur.
Een randbemerking
Vooral de recente voedselcrisis heeft de toegenomen belangstelling voor het beleggen in landbouwgrond aangewakkerd. De voedselprijzen op de wereldmarkt zijn vanaf begin 2007 flink gestegen, soms met tientallen procenten. Met name rijst, maïs en graan zijn scherp in prijs gestegen. Er worden verschillende oorzaken genoemd voor het ontstaan van de voedselcrisis, zoals de gestegen vraag naar voedsel uit opkomende economieën als China en India, de gestegen prijs van brandstof en kunstmest en tegenvallende oogsten als gevolg van de klimaatverandering. Ook het gebruik van biobrandstof wordt genoemd. Landbouwgrond wordt namelijk ook ingezet bij de vervaardiging van biobrandstof. Daarnaast hebben zwaar gesubsidieerde voedselproducten uit westerse landen de ontwikkelingslanden overspoeld en de lokale voedselproductie ondermijnd. De hoeveelheid grond is nu eenmaal beperkt. Met name de hoeveelheid vruchtbare landbouwgrond in een gunstig klimaat is schaars. Door de groei van de wereldbevolking en de welvaart en door een grotere vraag naar bio-energie zal de vraag naar landbouwgrond alleen maar gaan toenemen. Twee vliegen in klap als U landbouw gaat bedrijven in Roemenië
zaterdag 22 oktober 2011
Schema de plata unica pe suprafata - SAPS 2012
Ce este SAPS? Schema de plata Unica pe Suprafata. Afla cum se fac platile, care este valoarea subventiei pe hectar in 2011 si calendarul.
SAPS (schema de plată unică pe suprafaţă) - constă in acordarea unei sume stabilite pe hectar, plătibilă o dată pe an, decuplată total de producţie (necondiţionat de obţinerea de producţie);
Conform OUG nr. 125/2006, completată şi aprobată prin Legea nr. 139/2007, beneficiarii plăţilor directe în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă pot fi persoanele fizice sau juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţi administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune, locatari sau alte asemenea.- Arendatorul, concedentul şi/sau locatorul nu beneficiază de plăţi directe pentru terenul arendat, concesionat şi/sau închiriat.
Pentru a beneficia de acordarea de plăţi în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă, solicitanţii trebuie să fie înscrişi în Registrul fermierilor, administrat de APIA, să depună o cerere unică de plată pe suprafaţă în termen şi să îndeplinească următoarele condiţii generale (art. 7, alin. 1 din OUG nr. 125/2006):
a. să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha;
Atenţie! În cazul în care un fermier exploatează 3 parcele agricole de 0,3 ha -teren arabil şi o parcelă de 0,1 ha, exploataţia este eligibilă numai dacă parcela agricolă de 0,1 este vie, livadă, pepinieră pomicolă/viticolă sau este cultivată cu arbuşti fructiferi/ hamei.
Atenţie! Pentru categoria de folosinţă Grădini familiale-G suprafaţa minimă eligibilă a parcelei este de 0,3 ha chiar dacă aceasta cuprinde vii, pomi fructiferi, culturi de hamei, pepiniere pomicole, pepiniere viticole, arbuşti fructiferi. Aceasta este singura categorie de folosinţă care permite declararea pe aceeaşi parcelă a unor culturi care în mod normal aparţin unor categorii de folosinţă diferite (din mai multe categorii de folosinţă: CP, TA, etc). Culturile înscrise de fermier în cerere cu această categorie de folosinţă vor beneficia de plata SAPS dacă parcela respectivă are suprafaţa minimă de 0,3 ha şi de plata PNDC dacă aceste culturi sunt cele care în mod normal aparţin TA (deci fără CP, PP şi VI).
b. să declare toate parcelele agricole pe care le utilizează;
c. să înscrie, sub sancţiunea legii penale, date reale, complete şi perfect valabile în formularul de cerere de plată directă pe suprafaţă şi în documentele anexate, inclusiv lista suprafeţelor;
d. să fie de acord ca datele din formularul de cerere de plată să fie introduse în baza de date IACS, procesate şi verificate în vederea calculării plăţii şi transmise autorităţilor responsabile în vederea elaborării de studii statistice şi de evaluări economice, în condiţiile Legii nr. 677/2001;
e. să respecte bunele condiţii agricole şi de mediu - GAEC, reglementate prin legislaţia naţională, pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei:
I. Standarde pentru evitarea eroziunii solului:
GAEC 1. Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă şi/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel puţin 20% din suprafaţa arabilă totală a fermei;
GAEC 2. Lucrările solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prăşitoare, se efectuează de-a lungul curbelor de nivel;
GAEC 3. Se menţin terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007;
II. Standarde pentru menţinerea conţinutului de materie organică în sol, prin aplicarea unor practici agricole corespunzătoare:
GAEC 4. Floarea soarelui nu se cultivă pe aceeaşi parcelă mai mult de doi ani consecutiv;
GAEC 5. Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil nu este permisă decât cu acordul autorităţii competente pentru protecţia mediului;
III. Standarde pentru menţinerea structurii solului:
GAEC 6. Lucrările solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prăşitoare, se efectuează de-a lungul curbelor de nivel;
IV. Standarde pentru menţinerea unui nivel minim de întreţinere a terenurilor agricole:
GAEC 7. Menţinerea pajistilor permanente prin asigurarea unui nivel minim de păşunat sau prin cosirea lor cel puţin o dată pe an;
GAEC 8. Arderea pajiştilor permanente nu este permisă decât cu acordul autorităţii competente pentru protecţia mediului;
GAEC 9. Nu este permisă tăierea arborilor solitari şi/sau a grupurilor de arbori de pe terenurile agricole;
GAEC 10. Evitarea instalării vegetaţiei nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile care nu mai sunt exploatate pentru producţie;
V. Standarde pentru menţinerea suprafeţei existente de pajişti permanente:
GAEC 11. Menţinerea suprafeţei de pajişti permanente la nivel naţional, existente la data de 1 ianuarie 2007.
f. să prezinte documentele necesare care dovedesc dreptul de folosinţă şi să poată face dovada că utilizează terenul pentru care s-a depus cererea;
g. să furnizeze toate informaţiile solicitate de APIA, în termenele stabilite;
h. să permită efectuarea controalelor de către APIA sau de către alte organisme abilitate în acest sens;
i. să marcheze limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeaşi cultură cu a parcelelor învecinate;
j. să comunice în scris, în termen de 10 zile, la APIA orice modificare a datelor declarate în cererea de plată survenită în perioada cuprinsă între data depunerii şi data acordării plăţii. Aceste modificări se referă la suprafaţa agricolă utilizată a exploataţiei, transferarea proprietăţii fermei către un alt utilizator agricol, aprobarea unei rente agricole viagere, alte schimbări ale informaţiilor din formularul de cerere.
SAPS 2011
Pe langa plata unica pe unitatea de suprafata (SAPS), care in anul 2010 va fi in cuantum estimat de 81 euro/ha, puteti sa primiti PNDC-uri = plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal care constau in acordarea de sprijin financiar suplementar pentru anumite culturi in teren arabil, in cuantum estimat de 86 euro/ha, precum:
- cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz, orzoaică, porumb, porumb zaharat, sorg, orez, triticale, mei, hrişcă),
- culturi proteice:(mazăre pentru boabe, fasole pentru boabe, lupin, bob şi linte, năut),
- plante industriale (floarea soarelui, rapiţă, soia, in şi cânepă pentru fibră, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale),
- rădăcinoase (cartofi, sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr şi alte rădăcinoase),
- legume proaspete, pepeni, flori şi plante ornamentale, plante de nutreţ, loturi semincere, pajişti temporare, alte culturi pe teren arabil.
De asemenea, pentru pasuni, fanete, in afara de SAPS se mai acorda sume suplimentare pentru:
- Plati pentru zone defavorizate - au rolul de a compensa productivitatea agricola mai redusa a terenurilor agricole din cele 3 tipuri de zone defavorizate, insa solicitantul trebuie sa se angajeze ca va continua activitatile agricole pe o perioada de 5 ani de la prima plata.
Zona Montana Defavorizata - plata de 50 Euro/ha/an
- Zona Defavorizata de conditii Naturale Specifice - plata de 60 Euro/ha/an
- Zona Semnificativ Defavorizata - plata de 90 Euro/ha/an
- Plati pentru agromediu
Aceste plati compenseaza cheltuielile suplimentare si pierderile de venit ale fermierilor care isi asuma voluntar un set de cerinte specifice de agro-mediu pentru o perioada de 5 ani de la data semnarii angajamentului. De asemenea, fermierul se angajeaza sa tina o evidenta a activitatilor agricole correlate cu implementarea cerintelor de agro-mediu. Cuantumul pachetelor de agro-mediu care au fost accesate in Gorj este :
Pachetul 1: Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală - 124 Euro/an/hectar (este aplicabil în 1038 unităţi administrativ teritoriale).
Pachetul 2: Practici agricole tradiţionale - 58 Euro/an/hectar (este aplicabil în aceleaşi unităţi administrativ teritoriale ca şi pachetul 1 si numai impreuna cu acesta).
Principala legislatie nationala si comunitara, dar nu exclusiva privind acordarea acestor plati:
-Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată prin Legea nr. 139/2007, cu completările şi modificările ulterioare;
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013 (PNDR), versiunea consolidată decembrie 2009;
- Ordinul MADR nr. 246/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate;
- Legea nr. 381/2002 pentru acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Ordinul MAPDR nr. 75/24 martie 2010 privind aprobarea sistemului de sancţiuni pentru măsurile 214 "Plăţi de agro-mediu", 211 "Sprijin pentru zona montană defavorizată" şi 212 "Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană" din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013
- Ordinul nr. 30/147/2010 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi padurilor pentru adoptarea bunelor condiţii agricole şi de mediu în România;
- Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 cu privire la finanţarea politicii agricole comune, cu modificările şi completările ulterioare;
- Regulamentul (CE) nr. 73/2009 de stabilirea a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor CE nr. 1290/2005, CE nr. 247/2006, CE nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului CE nr. 1782/2003;
Pentru o documentaremai aprofundata a acestor aspecte, va invitam sa accesati rubricile respective din cadrul website-ului sau sa va adresati direct salariatului APIA care raspunde de localitatea dvs.
More info frjacobs@telenet.be
SAPS (schema de plată unică pe suprafaţă) - constă in acordarea unei sume stabilite pe hectar, plătibilă o dată pe an, decuplată total de producţie (necondiţionat de obţinerea de producţie);
Conform OUG nr. 125/2006, completată şi aprobată prin Legea nr. 139/2007, beneficiarii plăţilor directe în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă pot fi persoanele fizice sau juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţi administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune, locatari sau alte asemenea.- Arendatorul, concedentul şi/sau locatorul nu beneficiază de plăţi directe pentru terenul arendat, concesionat şi/sau închiriat.
Pentru a beneficia de acordarea de plăţi în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă, solicitanţii trebuie să fie înscrişi în Registrul fermierilor, administrat de APIA, să depună o cerere unică de plată pe suprafaţă în termen şi să îndeplinească următoarele condiţii generale (art. 7, alin. 1 din OUG nr. 125/2006):
a. să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha;
Atenţie! În cazul în care un fermier exploatează 3 parcele agricole de 0,3 ha -teren arabil şi o parcelă de 0,1 ha, exploataţia este eligibilă numai dacă parcela agricolă de 0,1 este vie, livadă, pepinieră pomicolă/viticolă sau este cultivată cu arbuşti fructiferi/ hamei.
Atenţie! Pentru categoria de folosinţă Grădini familiale-G suprafaţa minimă eligibilă a parcelei este de 0,3 ha chiar dacă aceasta cuprinde vii, pomi fructiferi, culturi de hamei, pepiniere pomicole, pepiniere viticole, arbuşti fructiferi. Aceasta este singura categorie de folosinţă care permite declararea pe aceeaşi parcelă a unor culturi care în mod normal aparţin unor categorii de folosinţă diferite (din mai multe categorii de folosinţă: CP, TA, etc). Culturile înscrise de fermier în cerere cu această categorie de folosinţă vor beneficia de plata SAPS dacă parcela respectivă are suprafaţa minimă de 0,3 ha şi de plata PNDC dacă aceste culturi sunt cele care în mod normal aparţin TA (deci fără CP, PP şi VI).
b. să declare toate parcelele agricole pe care le utilizează;
c. să înscrie, sub sancţiunea legii penale, date reale, complete şi perfect valabile în formularul de cerere de plată directă pe suprafaţă şi în documentele anexate, inclusiv lista suprafeţelor;
d. să fie de acord ca datele din formularul de cerere de plată să fie introduse în baza de date IACS, procesate şi verificate în vederea calculării plăţii şi transmise autorităţilor responsabile în vederea elaborării de studii statistice şi de evaluări economice, în condiţiile Legii nr. 677/2001;
e. să respecte bunele condiţii agricole şi de mediu - GAEC, reglementate prin legislaţia naţională, pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei:
I. Standarde pentru evitarea eroziunii solului:
GAEC 1. Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă şi/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel puţin 20% din suprafaţa arabilă totală a fermei;
GAEC 2. Lucrările solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prăşitoare, se efectuează de-a lungul curbelor de nivel;
GAEC 3. Se menţin terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007;
II. Standarde pentru menţinerea conţinutului de materie organică în sol, prin aplicarea unor practici agricole corespunzătoare:
GAEC 4. Floarea soarelui nu se cultivă pe aceeaşi parcelă mai mult de doi ani consecutiv;
GAEC 5. Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil nu este permisă decât cu acordul autorităţii competente pentru protecţia mediului;
III. Standarde pentru menţinerea structurii solului:
GAEC 6. Lucrările solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prăşitoare, se efectuează de-a lungul curbelor de nivel;
IV. Standarde pentru menţinerea unui nivel minim de întreţinere a terenurilor agricole:
GAEC 7. Menţinerea pajistilor permanente prin asigurarea unui nivel minim de păşunat sau prin cosirea lor cel puţin o dată pe an;
GAEC 8. Arderea pajiştilor permanente nu este permisă decât cu acordul autorităţii competente pentru protecţia mediului;
GAEC 9. Nu este permisă tăierea arborilor solitari şi/sau a grupurilor de arbori de pe terenurile agricole;
GAEC 10. Evitarea instalării vegetaţiei nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile care nu mai sunt exploatate pentru producţie;
V. Standarde pentru menţinerea suprafeţei existente de pajişti permanente:
GAEC 11. Menţinerea suprafeţei de pajişti permanente la nivel naţional, existente la data de 1 ianuarie 2007.
f. să prezinte documentele necesare care dovedesc dreptul de folosinţă şi să poată face dovada că utilizează terenul pentru care s-a depus cererea;
g. să furnizeze toate informaţiile solicitate de APIA, în termenele stabilite;
h. să permită efectuarea controalelor de către APIA sau de către alte organisme abilitate în acest sens;
i. să marcheze limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeaşi cultură cu a parcelelor învecinate;
j. să comunice în scris, în termen de 10 zile, la APIA orice modificare a datelor declarate în cererea de plată survenită în perioada cuprinsă între data depunerii şi data acordării plăţii. Aceste modificări se referă la suprafaţa agricolă utilizată a exploataţiei, transferarea proprietăţii fermei către un alt utilizator agricol, aprobarea unei rente agricole viagere, alte schimbări ale informaţiilor din formularul de cerere.
SAPS 2011
Pe langa plata unica pe unitatea de suprafata (SAPS), care in anul 2010 va fi in cuantum estimat de 81 euro/ha, puteti sa primiti PNDC-uri = plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal care constau in acordarea de sprijin financiar suplementar pentru anumite culturi in teren arabil, in cuantum estimat de 86 euro/ha, precum:
- cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz, orzoaică, porumb, porumb zaharat, sorg, orez, triticale, mei, hrişcă),
- culturi proteice:(mazăre pentru boabe, fasole pentru boabe, lupin, bob şi linte, năut),
- plante industriale (floarea soarelui, rapiţă, soia, in şi cânepă pentru fibră, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale),
- rădăcinoase (cartofi, sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr şi alte rădăcinoase),
- legume proaspete, pepeni, flori şi plante ornamentale, plante de nutreţ, loturi semincere, pajişti temporare, alte culturi pe teren arabil.
De asemenea, pentru pasuni, fanete, in afara de SAPS se mai acorda sume suplimentare pentru:
- Plati pentru zone defavorizate - au rolul de a compensa productivitatea agricola mai redusa a terenurilor agricole din cele 3 tipuri de zone defavorizate, insa solicitantul trebuie sa se angajeze ca va continua activitatile agricole pe o perioada de 5 ani de la prima plata.
Zona Montana Defavorizata - plata de 50 Euro/ha/an
- Zona Defavorizata de conditii Naturale Specifice - plata de 60 Euro/ha/an
- Zona Semnificativ Defavorizata - plata de 90 Euro/ha/an
- Plati pentru agromediu
Aceste plati compenseaza cheltuielile suplimentare si pierderile de venit ale fermierilor care isi asuma voluntar un set de cerinte specifice de agro-mediu pentru o perioada de 5 ani de la data semnarii angajamentului. De asemenea, fermierul se angajeaza sa tina o evidenta a activitatilor agricole correlate cu implementarea cerintelor de agro-mediu. Cuantumul pachetelor de agro-mediu care au fost accesate in Gorj este :
Pachetul 1: Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală - 124 Euro/an/hectar (este aplicabil în 1038 unităţi administrativ teritoriale).
Pachetul 2: Practici agricole tradiţionale - 58 Euro/an/hectar (este aplicabil în aceleaşi unităţi administrativ teritoriale ca şi pachetul 1 si numai impreuna cu acesta).
Principala legislatie nationala si comunitara, dar nu exclusiva privind acordarea acestor plati:
-Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată prin Legea nr. 139/2007, cu completările şi modificările ulterioare;
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013 (PNDR), versiunea consolidată decembrie 2009;
- Ordinul MADR nr. 246/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate;
- Legea nr. 381/2002 pentru acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Ordinul MAPDR nr. 75/24 martie 2010 privind aprobarea sistemului de sancţiuni pentru măsurile 214 "Plăţi de agro-mediu", 211 "Sprijin pentru zona montană defavorizată" şi 212 "Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană" din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013
- Ordinul nr. 30/147/2010 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi padurilor pentru adoptarea bunelor condiţii agricole şi de mediu în România;
- Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 cu privire la finanţarea politicii agricole comune, cu modificările şi completările ulterioare;
- Regulamentul (CE) nr. 73/2009 de stabilirea a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor CE nr. 1290/2005, CE nr. 247/2006, CE nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului CE nr. 1782/2003;
Pentru o documentaremai aprofundata a acestor aspecte, va invitam sa accesati rubricile respective din cadrul website-ului sau sa va adresati direct salariatului APIA care raspunde de localitatea dvs.
More info frjacobs@telenet.be
donderdag 1 september 2011
zaterdag 16 april 2011
A development sector – Romanian agriculture and investments in Romania
Romania has the largest agricultural surface of Europe
The surface of 15 million hectares held by Romania is the largest useful agricultural surface in Europe. Around 41% of employees work in agriculture - in Western countries the average is 3-5%. Productivity is poor: current earnings per hectare are the weakest in Eastern Europe. This is due to a bad surface distribution: some landowners have the largest surfaces; most farmers have only small surfaces. As before, subsidies go to unprofitable state enterprises. The percentage of livestock breeding has been reduced - as in most of Central and Eastern European countries - to 7%. Romania is one of the great European farmers. Baragan is distinguished by major cereal crops. Productions of milk, pork, poultry and apples are concentrated in western regions. Beef production is concentrated in the centre of the country, while productions of fruits, vegetables and wines include the central area, extending to the south of Romania. Romania is a large producer of many agricultural products and is currently expanding its forestry and fishery industry. The implementation of the reforms and the Uruguay Round of the GATT have resulted in reforms in the agricultural sector of the economy.
Romania ranks 11th in the world among farmers and 6th among agricultural exporters. However, 75% of its exports are intended for other EU countries. Cereals, beef, pork, poultry and dairy products - they are the main export products. U.S. agricultural exports to Romania, amounting around $ 200 million annually, consist mainly of soybeans, feed and edible marine species and products at the desire of the consumer, especially foods like snacks and nuts. Romanian exports to the U.S. consist mainly of cheese, processed products and wine. They are over $ 150 million annually.
Romanian agricultural sector depends a lot on European Commission aids, which say $ 1bn. Specific government policy such as the infamous reclassification of French wines as a "health food" to avoid VAT, also goes a long way to create a thriving domestic sector.
Romania is one of the world's largest exporters of agricultural products, particularly wheat and other cereals. Romania is a major exporter of agricultural products in the U.S., but also in Europe and East Asia. As happened with other people, the percentage of population and GDP employed in agriculture has been on the rise dramatically in the 20th century.
Almost half of Romania, around 20 million people live at the country, and one third of the manpower obtains earnings in agriculture. For comparison: in Germany the figure is 3%. According to official data, unemployment in Romania is situated at the figure of 6%. It is to be taken into account the fact that hidden unemployment is much higher, because many workers at the country are not registered and individual insurance is high.
Large structural differences
The structure of enterprises presents a great diversity; there are both very small and large agricultural enterprises. Over half of the useful agricultural surface is operated by families for their own maintenance, by hand, horse and obsolete machines. As size, a family enterprise, located mostly in the mountainous central and northern area of Romania, occupies around 1.8 ha. Large enterprises are located mainly in the south and have an average surface of 270 ha each. There are some who own more than several thousand hectares. An important development is that, due to low prices of around 600 to 1800 EUR per hectare, according to the region, more and more areas have been bought by foreign contractors. In particular, Italian, British and Austrian investors have discovered the lands. On these surfaces is the most modern west-European machinery, contrary to traditional agriculture of small farmers, made with the plough and horse.
Land restitution is not over until today and there was no land reform or reorganization of the cadastre yet.
Organic farming - more than intensive exploitation
In terms of poverty in Romania, in foreign countries the opinion that small farmers in Romania have no money for fertilizer and everything is already organic prevails. Wolfgang Raddatz, who came six years ago in Romania to teach young people about organic farming in experimental groups, was opposed always to this impression. "Many people think that extensive enterprises of small farmers work per se. These said apply of course to mountain regions", says the agricultural engineer from Germany, who feels at home in the meantime in Boiu village near Sighisoara / Schässburg. "However, biological economy is different from what farmers practice here. Specialty knowledge in terms of plant and livestock production is lacking, to work really sustainable." There are very little widespread e.g. crop rotation, as required in organic farming, regular spreading of manure on the field or cultivation of plants for the land base formation. It is very difficult to find light and airy sheds – most of them are like dark basements, often animal dung and urine leak in the street, and from here in the streams. Meanwhile, skeptical neighbors of experimental groups have observed that plants grow well on land, cows give more milk and organic farming can increase the quality and quantity of agricultural products - and that without synthetic fertilizers or other expensive products of protection of the plants. Organic farming exists in Romania since 1989. In 2005, according to the Ministry of Agriculture data 110,400 ha were planted according to organic guidelines (see fig. 1), which corresponds to 0.75% of total agricultural surface of the country. Around 25% of the total organic surface is used for growing cereals, oilseeds. Around 45% of the organic land is pasture. In the breeding of organic livestock, the production of cow and sheep milk for the production of cheese, bee-keeping and poultry breeding for eggs are significant. Important is also the certified organic harvest of berries, aromatic and medicinal herbs. Certification and control are made - besides many other foreign control bodies - by two bodies located in Romania: SC Ecoinspect SRL (Cluj) and Biocert (Bucharest).
frjacobs@telenet.be
0040-766-622-873
The surface of 15 million hectares held by Romania is the largest useful agricultural surface in Europe. Around 41% of employees work in agriculture - in Western countries the average is 3-5%. Productivity is poor: current earnings per hectare are the weakest in Eastern Europe. This is due to a bad surface distribution: some landowners have the largest surfaces; most farmers have only small surfaces. As before, subsidies go to unprofitable state enterprises. The percentage of livestock breeding has been reduced - as in most of Central and Eastern European countries - to 7%. Romania is one of the great European farmers. Baragan is distinguished by major cereal crops. Productions of milk, pork, poultry and apples are concentrated in western regions. Beef production is concentrated in the centre of the country, while productions of fruits, vegetables and wines include the central area, extending to the south of Romania. Romania is a large producer of many agricultural products and is currently expanding its forestry and fishery industry. The implementation of the reforms and the Uruguay Round of the GATT have resulted in reforms in the agricultural sector of the economy.
Romania ranks 11th in the world among farmers and 6th among agricultural exporters. However, 75% of its exports are intended for other EU countries. Cereals, beef, pork, poultry and dairy products - they are the main export products. U.S. agricultural exports to Romania, amounting around $ 200 million annually, consist mainly of soybeans, feed and edible marine species and products at the desire of the consumer, especially foods like snacks and nuts. Romanian exports to the U.S. consist mainly of cheese, processed products and wine. They are over $ 150 million annually.
Romanian agricultural sector depends a lot on European Commission aids, which say $ 1bn. Specific government policy such as the infamous reclassification of French wines as a "health food" to avoid VAT, also goes a long way to create a thriving domestic sector.
Romania is one of the world's largest exporters of agricultural products, particularly wheat and other cereals. Romania is a major exporter of agricultural products in the U.S., but also in Europe and East Asia. As happened with other people, the percentage of population and GDP employed in agriculture has been on the rise dramatically in the 20th century.
Almost half of Romania, around 20 million people live at the country, and one third of the manpower obtains earnings in agriculture. For comparison: in Germany the figure is 3%. According to official data, unemployment in Romania is situated at the figure of 6%. It is to be taken into account the fact that hidden unemployment is much higher, because many workers at the country are not registered and individual insurance is high.
Large structural differences
The structure of enterprises presents a great diversity; there are both very small and large agricultural enterprises. Over half of the useful agricultural surface is operated by families for their own maintenance, by hand, horse and obsolete machines. As size, a family enterprise, located mostly in the mountainous central and northern area of Romania, occupies around 1.8 ha. Large enterprises are located mainly in the south and have an average surface of 270 ha each. There are some who own more than several thousand hectares. An important development is that, due to low prices of around 600 to 1800 EUR per hectare, according to the region, more and more areas have been bought by foreign contractors. In particular, Italian, British and Austrian investors have discovered the lands. On these surfaces is the most modern west-European machinery, contrary to traditional agriculture of small farmers, made with the plough and horse.
Land restitution is not over until today and there was no land reform or reorganization of the cadastre yet.
Organic farming - more than intensive exploitation
In terms of poverty in Romania, in foreign countries the opinion that small farmers in Romania have no money for fertilizer and everything is already organic prevails. Wolfgang Raddatz, who came six years ago in Romania to teach young people about organic farming in experimental groups, was opposed always to this impression. "Many people think that extensive enterprises of small farmers work per se. These said apply of course to mountain regions", says the agricultural engineer from Germany, who feels at home in the meantime in Boiu village near Sighisoara / Schässburg. "However, biological economy is different from what farmers practice here. Specialty knowledge in terms of plant and livestock production is lacking, to work really sustainable." There are very little widespread e.g. crop rotation, as required in organic farming, regular spreading of manure on the field or cultivation of plants for the land base formation. It is very difficult to find light and airy sheds – most of them are like dark basements, often animal dung and urine leak in the street, and from here in the streams. Meanwhile, skeptical neighbors of experimental groups have observed that plants grow well on land, cows give more milk and organic farming can increase the quality and quantity of agricultural products - and that without synthetic fertilizers or other expensive products of protection of the plants. Organic farming exists in Romania since 1989. In 2005, according to the Ministry of Agriculture data 110,400 ha were planted according to organic guidelines (see fig. 1), which corresponds to 0.75% of total agricultural surface of the country. Around 25% of the total organic surface is used for growing cereals, oilseeds. Around 45% of the organic land is pasture. In the breeding of organic livestock, the production of cow and sheep milk for the production of cheese, bee-keeping and poultry breeding for eggs are significant. Important is also the certified organic harvest of berries, aromatic and medicinal herbs. Certification and control are made - besides many other foreign control bodies - by two bodies located in Romania: SC Ecoinspect SRL (Cluj) and Biocert (Bucharest).
frjacobs@telenet.be
0040-766-622-873
Abonneren op:
Posts (Atom)
